Am avut o revelatie zilele trecute: ai mai multe sanse sa castigi la pacanele decat sa gasesti pe cineva de care sa te indragostesti pe bune si sa te iubeasca inapoi. Numim amatorii de cazinou idealisti-nerealisti, cand colo ce sa vezi, viata in sine, e un o pariere constanta. Cica daca nu iubesti, nu traiesti. Mari intelepti indeamna muritorii de foame la asumat riscuri. Probabil am muri instant daca am realiza la cate riscuri ne expunem zilnic prin simplul fapt ca deschidem ochii dimineata. Sa traiesti inseamna sa risti. Sa iubesti inseamna sa traiesti. Silogism simplu din care deducem ca trebuie sa ti-o iei cu brio, sa te tavalesti in chinuri si sa iti bagi picioarele in ea de viata de cateva ori.
Pariori inraiti si devotati
Judecam oamenii cazinoului pentru ca obtin un castig apoi continua sa parieze. De parca tu, te-ai multumi cu doar un dram de fericire dupa ce ai prins gustul. Tot asa, relational vorbind, vrei sa iti multiplici castigurile. A dat norocul peste tine si ai cateva date-uri bune? Let s gamble. Hai cu relatia. Hai cu statul bot in bot. Hai cu intimitatea, cu copiii si vizite la socrii.
Pe mine norocul m-a izbit frontal. Am apasat spin pana m-a luat naiba si chiar cand eram pe minus, ce sa vezi, curge cu rotiri gratuite si prinzi Jackpotul. Pe Mister Jackpot ca sa fiu mai specifica.
Si uite de ce e mai usor sa castigi la jocuri de noroc decat la jocuri din astea ale relationale. La cazinou, prinzi un jackpot, colectezi banii, te duci acasa si bei un pahar de vin. Viata e buna si punct. La dragoste, prinzi un jackpot dar nu te poti opri din pariat. O dai inainte, esti high si pariezi pana cand nici tu nu mai stii exact cat ai investit. Daca esti foarte ghinionist, se termina spinul, iesi pe minus si abia atunci realizezi. Daca esti norocos, o sa realizezi in momente de vulnerabilitate, o sa te uiti la el si o sa te apuce panica: Bai omule, insemni prea mult pentru mine, prea repede.
Mister Jackpot
Cine esti si ce ai facut cu MissWho? Ma intreb pentru cateva fractiuni de secunda in oglinda in fiecare dimineata. Ma consolez cu gandul ca oriunde ar fi MissWho aia, sta mai bine acolo. In repaus. Cuminte. Gata sa toceasca tastatura in cazul in care tipa din oglinda si-o ia iar: Fi-ar ai naibii de barbati, cu ciudateniile lor ca nu ma mai invat minte!
Ma intorc in dormitor, imi sarut Jackpotul si plec la munca. In drum spre metrou realizez. N-a murit nicio parte din mine. Doar ca Jackpotul scoate din mine tot ce am eu mai frumos de oferit. Zambesc oamenilor pe strada ca o psihopata. Ma entuziasmez in timpul cinelor de parca sunt somaleza. Ma minunez de un gest atent de parca am trait in pestera.
Si poate ca da, se termina distractia si high-ul. Dar n-o sa ma opreasca niciun Oficiu National al Jocurilor de Noroc sa pariez mai departe. Asa ca imi scot telefonul din geanta si ii scriu: Hai sa ne mai jucam de-a cazinoul.
themisswho.wordpress.com 