Barbatul meu 30+ p2- Cea mai mare problema

Ante scriptum: Va multumesc mult pentru mesaje si promit ca o sa raspund asap.

Ne-am cunoscut lucrand pentru o cauza comuna. Era joi si era vara. L-am intalnit prima data pe scari. I-am spus Buna mi-a raspuns cu Sarut mana. Si atunci mi-am dat seama ca am dat-o in bara. Mi-a placut instant.

Trei saptamani mai tarziu eram intr-o cafenea pe Lipscani, in bratele lui, intrebandu-ma ce naiba fac. Era gresit si era minunat. Un fel de: N-ar trebui sa fiu aici amestecat cu Nici n-as vrea sa fiu in alta parte. 

Imi zisese ca n-o sa ma lase sa scap usor. N-am stiut daca asta inseamna ca o sa renunte greu sau ca o sa ies sifonata din toata povestea.

Cateva luni mai tarziu ma anunta ca el nu vrea pe altcineva, niciodata, ca i’m the one. Si atunci mi-am dat seama ca am sa-l ranesc.

Sigur ca este un om minunat, si sigur ca ne putem juca in continuare de-a Barbie si de-a Ken. El mereu in costum, eu mereu in rochii. Aratam frumos la opera, in cafenele si restaurante. El batand campii despre rapoarte si sedinte, eu plangandu-ma de un test. El raspuzand politicos la telefoane, iar eu cu Da pisi. Sa continui?

Urmatorul pas mare? Honey, crezi ca ar trebui sa mai cumparam o veioza? Apartamentul meu are nevoie de o mana de femeie. Daca nu iti plac prosoapele astea o sa le arunc. Auzi Honey? Cand am facut curat mai tii minte unde am pus foarfeca?

De ce sa nu te combini cu un barbat 30+?

Pentru ca te va prezenta colegilor de serviciu si le va spune parinitlor cat este de indragostit si de data asta o sa iasa bine. Si tu va trebui sa zambesti larg in timp ce in mintea ta va fi Am 20 de ani si nu vreau sa garantez pentru ziua de maine. Vreau experiente, nu finalul povestii!

Vreau sa vad lumea, sa ma plimb mult si am atatea carti de citit. Nu sunt un om mare. Nu-mi cere sa ma comport ca unul. In fond, tu te-ai indragostit de mine pentru pofta mea de viata.. n-o distruge cu ce tip de detergent sa cumpar sau mai avem lapte? 

Dar nu ii poti spune toate lucrurile astea. Asa ca ii zambesti politicos si ii spui: Da hun, foarfeca e in al doilea sertar din stanga. 

Cea mai mare problema?

Perceptia asupra lucrurilor si a timpului. In fond, el are mai putin.

Anunțuri

Barbatul meu 30+ – partea 1: Farmecul primului sarut

Stateam in dreapta in masina lui. De data asta chiar era masina lui, nu a parintilor. Imi spunea niste povesti de pe vremea cand eu nu stiam sa scriu. Stiam ca la finalul serii urmeaza sa ne pupam. Ii priveam ridurile discrete din coltul ochilor si firele de par albe pe care le puteam vedea. Ulterior am ajuns sa indragesc si firele albe si ridurile alea blande.

Sunt 16 ani diferenta. El povestea in continuare, eu m-am facut mica in scaun. La un moment dat l-am auzit ca prin vis spunand: La Revolutie.. bine poate tie ti se par abstracte notiunile astea. Si atunci chiar ca m-am pierdut in scaun si am inspirat adanc.

Ceva ma adusese in punctul ala. Nu-mi displacea, nu imi era indiferent, dar nici nu eram topita dupa el (asta a venit mai tarziu). Totusi eram speriata. Mi-am dat seama ca nu stiu mare lucru despre viata. Doar stateam in scaunul din dreapta aratand bine. Panica panica panica!

Ok poate imi placea putin de el. Ok pe cine pacalesc, cand ne plimbam, imi doream sa ma ia de mana (Oamenii 30+ se mai iau de mana?). Ok si poate cand ma luase in brate m-am simtit cum nu ma mai simtisem vreodata.. Stii tu.. pentru ca era barbat. Nu baietel, nu baietandru ci un exemplar veritabil de barbat 30+ . Deci va mint cu nerusinare. Imi doream ca omul asta cu riduri si cateva fire albe sa ma pupe.

Pentru ca intr-un fel sau altul aveam senzatia ca mi-ar fi bine langa el. Si pentru asta, era nevoie sa ma pupe.

M-a luat in brate, si-a lasat capul pe umarul meu, eu pe capul lui. S-a uitat in ochii mei tineri si m-a intrebat iar eu am raspuns afirmativ. A urmat un pupat (pentru ca n-a fost sarut) exact ca el: elegant, respectuos, bland, atent.

Si a fost groaznic. Eram terifiata. N-am putut sa nu ma intreb: Asa se saruta oamenii 30+? 

Post scriptum: Pe masura ce timpul a trecut, i-am descoperit si alte caracteristici si niciodata nu m-a mai pupat atat de fad ca atunci!

Planul B

Alarme la masini si case. Provizii in camara pentru zile negre. Parole la telefon. Asigurari de viata. Casatorii civile. Suntem toti preocupati de siguranta. Nu, reformulez. Suntem toti preocupati de senzatia de siguranta. Confort emotional. Crezi ca taserul meu din geanta chiar o sa ajute prea mult daca cineva e hotarat sa ma omoare?

Asa a aparut PLANUL B. In caz ca.. decid ca planul A nu e suficient de bun, ca ma plictisesc sau ca se prabuseste singur. Cred ca e natural dar de asemenea cred si ca poti fi deosebit de egoist.

De ce?

Pentru ca nu esti tocmai fericit. Dar nici nu-ti vine asa sa pleci de langa partenerul tau. Si e tipa aia de la serviciu despre care toata lumea zice ca te place. Ma rog, e destul de evidenta saraca. Nu mai stie cum sa fie in preajma ta. Si tu esti un mic sobolan care ii zambeste in fiecare zi (sigur, sigur, din politete. Spune-i asta nevestei tale iar mie permite-mi sa ma indoiesc grav. Iar daca se intampla sa fiu eu nevasta ta… hmm negociem. Am si eu un coleg care imi aduce cafeaua in fiecare dimineata).

Problema este, micutule sobolan, ca ai pus-o pe saraca femeie pe hold. Nimeni nu merita sa fie pus pe hold. Toata lumea uraste sa auda: momentan destinatarul apelului tau este angajat intr-o alta convorbire. Te rugam sa astepti. Si in 2 limbi!

Si de parca nu ai fi suficient de sobolan egoist, acum ai prins tupeu cu Planul A. Nu vreau sa duc gunoiul, desparte-te de mine! Tu in mintea ta de sobolan stiind ca esti acoperit. Nu duci gunoiul pentru ca ai un colac de salvare. Si daca Planul B o sa te oblige sa duci gunoiu, o sa-ti gasesti si planul C.

Cand apare planul B, te simti fabulos si poti sa ceri mai mult planului A, care e disperata rau saraca sa nu te piarda. Doar te vor toate femeile iar tu ii faci ei un favor, nu?

Of micutule sobolan, nu te intrista, suntem toti in aceeasi gaura din perete cu tine.

Faceti o fapta buna de Craciun, lasati planul B sa devina planul A al cuiva.

30372_tom-i-dzherri_or_tom-and-jerry_1280x1024_(www.GdeFon.ru)

Dispari! sau sufletul meu pe tava

Lucrul care imi gadila cel mai tare orgoliul este ca mereu am fost capabila sa iau deciziile corecte si intelepte. Chiar daca uneori n-au fost cele mai usor de luat. Nu de data asta. Mi-am pierdut capul.

Zicea ca e capabil sa isi asume o iubire imensa si toata suferinta aia mare care vine la pachet. M-a intrebat Iulia acum cateva zile daca oare merita sa ai inima  rupta doar pentru ca e minunata betia aia de la inceput.

Ce e safe si intelept? Sa-ti construiesti relatia.

Ce e exciting si misto? Sa te indragostesti lulea.

Ce e si mai safe si mai intelept? Sa o lasi balta cand realizezi ca n-are potential de George.

Cum? N-am idee.

Stii ce vreau? Sa dispari. Sa ma lasi sa imi gasesc drumul inapoi in bratele barbatului meu. Nu e loc pentru tine. M-ai dezechilibrat putin dar o sa treaca. Nu-ti face probleme din cauza asta si nu te flata. Sunt mai mult rationala decat instinctiva. E drept, am avut un mic momement… dar il las in seama frustrarilor, atractiei si a varstei.

E asa usor sa te pierzi la varsta asta. E o lume mare si promitatoare. Trebuie sa stii ce sa iei din ea. De ce ai nevoie. Ce te ajuta. Ce iti aduce fericirea. Sa decizi unde iti e locul. Nu langa tine, desigur.

Inca invat. O sa fiu o femeie extraordinara in cativa ani. Pacat ca n-o sa fii prin preajma sa ma vezi. Si chiar daca ai fi.. tot n-ar fi loc pentru tine.