Ce ne trebuie?

I-am spus mai de mult, ca o reflectare proprie, ca dragostea nu e de ajuns. Acum imi reaminteste asta de fiecare data cand il supar.

Majoritatea relatiilor se termina. As vrea sa cred in povestea aia de dragoste care a inceput in liceu si a tinut o viata, dar vezi tu trebuie sa fii incredibil de norocos sa gasesti ce vrei din prima. Nu zic ca e imposibil. Ci improbabil. Daca ai reusit si esti convins ca doar nu esti un las, atunci bravo tie! Ai tot respectul meu.

Restul oamenilor, mai putini norocosi, suntem fortati sa iesim in aceasta lume cruda in care toata lumea minte la prima intalnire. Schimbam cativa parteneri, investim in relatii, invatam din greseli. Pana intr-o zi. Nimeni nu se casatoreste crezand ca va avea o viata ok. Toata lumea spera la fericire si dragoste eterna. Chiar si cei mai puternici-aroganti-cinici dintre noi. Chiar si cei care nu meritam.

Si atunci stateam aici si ma intrebam ce naiba trebuie sa faci ca sa mearga?

E iubirea doar sex + lucrurile pe care trebuie sa le fac pentru ca ii aduc placere? Trebuie doar un efort constient de satisfacere a nevoilor partenerului si boom ai relatia perfecta? El imi cumpara flori si eu ii fac prajituri? Totul se rezuma la gesturi si atentie? La cateva compromisuri si la a-ti propune sa o nu dai in bara?

E atat de simplu?

Probabil ca nu.

De aia e asa frustrant.

Anunțuri

Mirosind a banii lui…

images Cercei cu cristale Swarovski. Parfumuri Chanel. Portofel LV. Haine atat de scumpe incat mama ta le-ar pune in vitrina. De masina nici nu mai vorbesc..

Toate din partea acestui barbat incredibil de generos care incearca disperat sa compenseze o lipsa. Fie ca e vorba despre o insusire emotionala (gen habar n-are ce-i respectul), fie ca e vorba despre infatisare (da, da uratenia pamantului!), fie ca e vorba de varsta.

Am aceasta imagine in minte. Oamenii traind in pesteri. Barbati fraieri care ies in ploaie la vanat si se intorc alergand inapoi la femeile plictisite, le pun crengute, pietricele si blanuri la picioare si apoi se bat cu pumnii in piept foarte mandri de ei. Nu prea s-a schimbat mare lucru, nu?

Cam asa se prezinta lucrurile. Acum, nu ma intelegeti gresit, n-am vazut om mort de foame, care sa doarma sub un pod si care sa scrie poezii despre cat de fericit e.

Dar ce nu inteleg barbatii imbracati in piele de mamut este ca banii nu cumpara iubirea. Cumpara timp.

Sigur ca orice femeie vrea sa arate ca si cum tocmai ar fi pozat pentru Vogue, sigur ca vrea un rasfat din cand in cand si sigur ca vrea ca partenerul sa faca un mic gest atunci cand sufera de dorinta pentru un obiect oarecare.

Si sigur ca ii poti indeplini toate visele. Casa mare, haine minunate si viata fara griji. Dar nu o viata.

O luna, doua, sase. Doi trei ani. Tind sa cred ca la un moment dat te apuca disperarea. Pentru ca nu e cum credeai la inceput. Nu esti printesa lui. Esti micul obiect perfect.

Pe care el l-a slefuit. L-a imbracat dupa gustul lui si l-a parfumat astfel incat sa fie el fericit. Daca ti-ar cumpara un fond de ten, probabil ca atunci cand ti l-ai intinde pe fata, ar scrie numele tau pe frunte. (Ultima fraza nu e originala, e Adrianei, dar mi s-a parut prea simpatica).

Esti a lui fara drept de apel. Daca te hotarasti sa pleci esti tarfa care i-a tocat banii. Daca stai risti sa fii nefericita.

Si sigur ca poate ai fost indragostita de el la inceput. Dar chiar poti iubi un om care trateaza lucrurile atat de superficial? Caruia nu ii poti zice nu, in nicio noapte? Care din cand in cand mai dispare de acasa pe la… amica lui?

Daca da, scumpo, trebuie sa vorbim despre respectul de sine.

images (1)

Nu Alex Velea. Dragostea se face in 2.

George al III lea crede ca atunci cand esti indragostit nu mai e loc pentru nimeni in inima ta, sau oriunde s-ar depozita dragostea. Dar ce stie el? El e economist…

Atractia apare. O aduce vecina ta de bloc, profesoara de gramatica, sau prietenul din copilarie pe care nu l-ai mai vazut de ani si care intre timp a devenit barbat. Smecheria consta in ce faci cand apare.

Am spus-o si am sa o repet de cate ori voi avea ocazia. Oamenii nu sunt fiinte monogame. Pentru a nu insela, un individ are nevoie de o constiinta de sine foarte puternica, o inteligenta emotionala peste medie, vointa si sa posede in bagajul propriu niste valori oarecare.. precum respectul.

Si, bifandu-ti toate aceste caracteristici pe lista proprie, vei stii cum sa zici nu.

Vei incepe prin a recunoaste pericolul atunci cand se strecoara.

Doar oamenii slabi se mint singuri. Nu inseamna nimic. E doar o prietena. Ne intelegem de minune. E amuzanta si desteapta. Dar stai linistita, tot pe tine te iubesc!

Acum. Tot pe tine te iubesc acum. Dar o sa ne certam la un moment dat pentru ca asa merg relatiile. Iti petreci zile intregi hlizindu-te cu omul de langa, razand in hohote si privindu-te in ochi, pentru ca apoi sa te certi pentru ca unul i-a murdarit tricoul celuilalt. Si atunci… GHICI CINE O SA INTELEAGA?

Da, cred ca numai oameni puternici pot recunoaste cand au.. o slabiciune.

Point is, nu hrani atractia. Fii baiat mare, recunoaste-o si fa-o sa dispara.

Altfel ajungi in situatia aia penibila in care iti iubesti partenerul, dar astepti sa plece in camera de langa ca sa-i poti raspunde pericolului. Nu e nimic gresit nu? E doar partenerul paranoic…

Nu hrani atractia. Nu investi sentimente intr-o relatie cu o persoana care te atrage. Nu risca. Nu-i da sansa sa-si faca loc in viata ta. Nu-ti construi o dependeta emotionala de ea. Nu-i da sansa sa te binedispuna cand ai o zi proasta. Sau si mai bine. FUUUGI!

Si inca un lucru. Niciodata dar niciodata nu-ti parasi partenerul pentru altcineva. Da-i sansei relatiei voastre sa se consume natural. Daca nu se consuma natural, ce noroc! Daca se consuma la un moment dat, macar scapi de acel sentiment ciudat ca Hmm poate ar trebui sa ma intorc la el.

De data asta, sunt absolut sigura ca stiu despre ce vorbesc. Dar stiti voi, va anunt daca imi schimb atitudinea.