Despre un barbat fascinant sau introducerea mea in lumea meaningless sexului

Paturile în care am fost îmi poartă amprenta. În unele am pierdut doar timp. În altele am trăit emoții și senzația de atașament. Nu regret nicio clipă niciunul dintre ele. În toate am învățat câte ceva alături de niște bărbați extraordinari. Cred că este minunat modul în care putem înțelege câte ceva despre viață de la oamenii pe care îi alegem să fie alături de noi.Și mai mult decât învățăm despre viață învățăm despre noi.

Am ajuns la concluzia că este foarte greu să nu te atașezi de persoanele cu care faci sex, cel puțin ca femeie. Nu, nu să te îndrăgostești, dragostea e ceva ce vine greu iar dacă ți se pare că te îndrăgostești după prima noapte… draga mea,aia nu e iubire, e orgasm.

Hai.. să nu fiu ipocrită. R. mereu spunea că sunt specială deși fusese cu sute de femei înaintea mea și probabil cu încă o sută după ce am pus punct. Câtorva bărbați le datorez transformarea mea din copil într-o femeie care se simte bine în pielea ei. Unul dintre ei este R care mi-a deschis mintea către o lume mai apropriată de realitate. Dincolo de idealismele specifice vârstei exista o lume fermecată în care nu tot ce zboară se mănâncă, în care ființele sunt complexe și totul este complicat dar o perspectivă inteligentă asupra lucrurilor face să fie totul mai ușor de înțeles. Și când înțelegi viața e bună.

Era smart, ca toți bărbații cu care am fost. Nesuferit uneori. Nu cel mai frumos. Dar al naibii de carismatic și interesant. Era aproape imposibil să nu îți placă. Sigur, era un nenorocit așa cum probabil l-ar descrie sute de femei. Unul care te vrăjește imediat…da dar n-avea replici, avea fler. Iar asta doamnelor și domnilor m-a făcut să îmi placă individul instant.

Avea un stil…dimineața când mă ducea acasă, câta cutcaster-photo-100548158-one-handsome-elegant-masculine-young-manvesel și schimba melodiile de la radio atunci când nu îi plăcea iar eu stăteam cu brațele încrucișate și îmi mai aprindeam câte o țigară din când în când doar ca să am activitate. Am înțeles ceva mai târziu ce înseamnă să te simți complet ok cu tine și am început să mă comport la fel ca el în anumite situații. Well… nu chiar la fel. Dar înțelegeți ideea.

Nu cred că am cunoscut până atunci pe cineva care să iubească viața cu atâta pasiune. Nu mai face parte din viața mea, dar acum mă am pe mine mai aproape de sufletul meu. Iubesc fiecare zi, nu în sensul idealist… ci în sensul în care deschid ochii dimineața și întâmpin o nouă zi cu entuziasm.

I-am zis acum ceva timp că ar fi păcat dacă nu s-ar însura. Regândesc totul.. poate fiecare femeie are nevoie de un R. de la care să învețe că e frumoasă, specială ca sexul e miunat și atunci… poate ar fi egoism și răutate ca o femeie să îl țină strict pentru ea. Ce rost are când sunt atâtea milioane de femei frumoase care nu au înțeles cum să se trezească satisfăcute dimineața? Singure sau alături de un bărbat…n-are importanță.

Imediat după el, lucrurile au căpătat alt sens. Am realizat că prefer să dorm pe spate, mai mult decât în brațe. Că n-are rost să mă prefac că sunt prețioasă doar pentru că lumea se aștepta ca eu să fiu într-un anume fel. Am învățat să fiu eu și acum știu cum sunt, indiferent de bărbatul lângă care mă aflu, indiferent cât stau,indiferent de ce. Și nu m-am simțit niciodată mai satisfăcută. Ceea ce este bizar dacă stai să te gândești că în patru luni de zile n-am avut niciodată orgasm, dar chiar și așa am învățat lucruri importante de la el, despre sex, despre viață, despre mine.

Simțeam că este inevitabil să mă îndrăgostesc de el.Așa că am fost rațională. Tot de la am învățat asta. Să fiu rațională și fair-play, chiar și atunci când lucrurile se amestecă datorită atașamentului, iar ăstea sunt idei pentru care voi mă citiți.

Scriu și am senzația că oricât de multe v-aș povesti n-ar fi de ajuns ca să înțelegeți cum acest bărbat, care n-a fost nici măcar iubitul meu, care se vedea cu alte femei atunci când nu era cu mine, a devenit unul dintre cei despre care merită să scriu. Nu scriu despre toate paturile. Doar despre cele în care am crescut. De-a lungul timpului au fost mulți bărbați care mi-au spus că nu mă vor uita vreodată. Așa este R.  nu m-a iubit vreo secundă, dar chiar și când eram pe punctul de a mă îndrăgosti am simțit că n-are niciun rost… Când i-am spus ce concluzii am tras m-am rugat să nu simtă la fel. Relațiile pot împiedica persoana să se dezvolte. Iar eu? Eu mai am multe de învățat.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s