Atunci era mica mica. Acum e doar mica.

E mică… Bine, acum e puțin mai mare decât acum ceva vreme când era mică-mică… Și mașina e mică.. Adică era suficient de mare și încăpătoare pentru o lady de 23 ani care își propusese să își ia mașină pentru a cuceri orașul.

Zilele au trecut, Făt-Frumos și-a facut timid apariția și mașina a devenit biletul de evadare în 2 în lume. Ne-a fost alături în toate momentele și mereu a fost pregătită pentru noi provocări. Chiar și atunci când doamna din Constanța a vrut să strice concediul și sa petrecem câteva ore pe la Poliție doar pentru că indicatorul de Stop nu i-a spus mare lucru.

Dar s-a schimbat ceva într-o zi. Greața dintr-o zi, în timp ce ne savuram cafeaua dimineața au adus după sine ceva kilograme în plus și o burtă care creștea de la zi la zi, dar care găzduia cel mai nou membru al casei noastre.

 Acum, de fiecare dată cand vad scaune auto ma gandesc la al nostru…cel care stă cuminte în spate și își așteaptă cel mai prețios pasager, îmi dau seama ce mult s-au schimbat lucrurile de la o întâlnire neprevăzută și neașteptată într-o dimineață oarecare dintr-o săptămână ce părea să fie banală.
Acum, nici mașina nu-mi mai pare mică pentru ca e plină de amintiri frumoase, de multe plimbări la ceas de seară, de multe șoapte de iubire . Nici EA nu mai e mică-mică pentru ca scaunul auto începe să fie din ce în ce mai neîncăpător și prin spatele tetierei se văd niște degete mici pregătite să cucerească lumea. Asa cum era si mama ei.

Cred ca n-am simtit pe lume o placere mai mare decat aceea de a fi mama. Intotdeauna gasim ceva la alti oameni care sa ne deranjeze. Ba ca sunt egoisti, ba ca sunt rai, ba ca nu sunt educati. Cand ai un copil, e ca si cum ai modela o bucata de plastilina. Il poti face cel mai bun om din lume! Il poti face complet! Si este musai ca el sa devina cea mai buna varianta a lui.

Intr-o zi va deveni un om mare mare si zau ca imi pare rau. Imi pare rau asa…ca oamenii rai sunt adesea atat de nefericiti. Si eu eram adeseori nemultumita, dar cu fiecare zi ce trece invat de la cea mai mica mica sa ma bucur de lucrurile mici mici și să îmi exprim orice nemulțumire . Asta e destul de eliberator și mă face să zâmbesc mult mai mult decât o făceam înainte.

Lectia e simpla: Invatati de la copii!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s